luni, 11 ianuarie 2010

Santa Olivia

La granița dintre Mexic și Texas, orașul Santa Olivia este transformat într-un ghetto din cadrul unui cordon de către armata americană pentru a opri efectele unei epidemii devastatoare în Mexic de a se extinde mult prea mult în America.
Astfel cei care au rămas se trezesc că au devenit "fantome", oameni fără cetățenie care nu pot pleca, mai ales datorită bazei militare americane instalată "peste noapte". Singura șansă de scăpare este de a câștiga la un meci de box organizat periodic de către generalul american comandant al zonei, contra campionilor armatei americane.

În acest context se naște Loup Garron, fata unei localnice și a unui om-experiment genetic scăpat din ghearele guvernului american, un hibrid între om și lup, având putere, simțuri și stamina cu multe peste nivelul uman și o lipsă totală a fricii. Iar Loup moștenește toate aceste abilități de la tatăl său, reușind totuși să le ascundă majoritatea timpului datorită mamei sale și a fratelui său, Tommy.

După moartea mamei lor, Tommy se angajează la sala de box din oraș, unde oricum își petrecea ultimii ani antrenându-se, având un potențial mare de a deveni cel care va scăpa din zonă câștingând primul meci pentru Santa Olivia, iar Loup este luată sub oblăduirea preotului și a călugăriței orașului, unde descoperă alți orfani ce o adoptă în sânul micii lor familii, cu toate ciudățeniile sale. O familie care își apără membrii prin ingeniozitate, viclenie și curaj, Loup devenind simbolul Santei Olivia și renăscând o mică speranță în inima localnicilor.

Cartea este scrisă de Jaqueline Carey, faimoasă pentru seria Kushiel's Legacy, și te prinde de la început și nu te mai lasă (am început să o citesc ieri seară și am terminat-o azi doar pentru că a trebuit la un moment dat să mai și dorm pentru a fi cât de cât treaz la servici, dacă era sâmbătă spre duminică nu mă opream până nu o terminam). Loup îți intră în suflet pe neașteptate și trebuie neapărat să afli dacă îi va surâde norocul în cele din urmă sau nu.

Un comentariu:

Girafa spunea...

Pare chiar o poveste draguta. Nu sunt un fan SF, dupa cum stii, dar aici se imbina placut fictiunea cu realul.